Comert international vol. II Politica comerciala si perspectiva dezvoltarii economice

Comertul international, vol. II

POLITICA COMERCIALA SI PERSPECTIVA DEZVOLTARII ECONOMICE

Dumitru Miron

Bucuresti, Editura ASE, 2017

Cartea, aparuta sub egida ASE, in prestigioasa editura pentru literatura economica autentica, este o foarte binevenita oferta editoriala pentru multe categorii de cititori.

·     Primii sunt studentii, masteranzii sau chiar doctoranzii in stiinte economice, care vor beneficia de o lucrare de cercetare stiintifica avand foarte consistente structurari in plan didactic, de natura sa sustina pregatirea fundamentala a viitorilor specialisti in organizarea si functionarea performanta a afacerilor.

·     Practicienii, indeosebi cei care conduc si decid mecanismele economiei (la orice scara), vor avea in biblioteca o minienciclopedie a parghiilor si mecanismelor dezvoltarii economice, cu valente excelente atat in planul teoriei economice moderne, cat si al practicilor de politica comerciala contemporane.

·     Oamenii obisnuiti, de toate varstele, preocupati sa se informeze continuu, din surse de calitate, asupra tendintelor evolutiei lumii contemporane si, mai ales, asupra consecintelor pe care (ca si catalizatori sau frane ale dezvoltarii) le pot avea pe termen lung politicile economice; cartea aceasta va insemna pentru cititor o foarte buna sursa de informare si documentare.

·     Garantia celor afirmate mai sus o sustine Cartea de vizita a colectivului de autori, alcatuit din cadre didactice de mare prestigiu, cu totii foarte buni specialisti in relatii economice internationale de la ASE Bucuresti si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu: Dumitru Miron, profesor universitar doctor, directorul revistei Jurnalul cercetarii doctorale in stiinte economice si membru al Team Europe, Valentin Cojanu, profesor universitar doctor, editor al revistei de economie si filosofie a stiintei Journal of Philosophical Economics, Clara Volintiru este conferentiar universitar doctor, Andreea Vass, lector universitar doctor, presedinte al organizatiei neguvernamentale Initiativa pentru Competitivitate (INACO) si Sorin Burnete, profesor universitar doctor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Lucrarea este structurata in opt capitole, inlantuite intr-o succesiune si tratare logica, echilibrata si excelent asezonata cu studii de caz si exemplificari din realitatea nemijlocita, ce asigura o armonizare profesionista a elementelor teoretice cu cele faptice.

In capitolul intai se realizeaza o excelenta introspectie asupra economiei mondiale, cu scopul identificarii perspectivelor evolutiei sistemului comercial international. Tratarea abordeaza si cauta raspunsuri la problemele cardinale pe care le genereaza provocarile secolului XXI, intre care globalizarea si integrarea comerciala, respectiv liberalizarea si protectionismul (indeosebi neoprotectionismul) se circumscriu unui fenomen nou, din ce in ce mai pregnant: decalajul dintre temeinicia fundamentelor teoretice si volatilitatea realitatilor practice care se adanceste tot mai mult; ca un corolar al acestor abordari, autorii formuleaza raspunsuri pertinente la intrebarea „ce ar trebui facut pentru a frana inclinatia spre protectionism”, subliniind necesitatea cresterii coerentei si a legitimitatii institutiilor actualei guvernante globale, a transparentei si credibilitatii masurilor facilitate prin mecanismele lor de negociere, implementare si supraveghere si, mai ales, a punerii in aplicare cu rapiditate a angajamentelor asumate.

Capitolul cel mai important al cartii este consacrat analizei principalelor instrumente de politica comerciala. In aceasta parte a lucrarii este vizibila si laudabila stradania profesorilor autori de a induce in perceptia cititorului o gandire economica sanatoasa, care sa se constituie in postamentul sustenabil, temeinic fundamentat al deciziilor de politica economica. Este bine stiut faptul ca politica comerciala, una dintre cele mai importante componente ale functiei externe a statelor suverane, are in portofoliu trei obiective esentiale: promovarea intereselor economice ale tarii respective, sustinerea echilibrului economico-financiar si a dezvoltarii economice durabile, sustenabile. Vom regasi in panoplia instrumentelor de politica comerciala ce fac obiectul analizei parghii dintre cele mai diverse: de la cele clasice (taxe vamale, contingente, licente etc.), ce sunt examinate pana la cele mai mici detalii tehnice, pana la cele noi, sau modernizate ori rafinate pentru a trece cat mai discret prin sita angajamentelor externe definite prin negocieri internationale. Cele doua categorii de efecte ale aplicarii ansamblului masurilor de politica comerciala – liberalizarea, respectiv protectia – produc pe termen scurt efecte foarte puternice, lasand impresia ca sunt solutii infailibile.

Pe termen lung, efectele cele mai benefice pentru promovarea intereselor nationale se obtin prin politicile de sustinere a competitivitatii productiei autohtone si de dezvoltare echilibrata a economiei. Politica portilor deschise produce efecte benefice asupra consumului, dar poate genera gatuirea sau chiar disparitia unor ramuri de productie indigene, cu efecte grave, unele insurmontabile – atat in plan economic, cat mai ales social – pe termen lung. Arhitectura protectiei economiei nationale prin intermediul instrumentelor politicii comerciale – subliniaza autorii – trebuie corelata cu obiectivele macroeconomice strategice. Optim ar fi ca, in procesul de elaborare a pachetului de instrumente protectioniste, sa se porneasca de la analize cuprinzatoare, sa se evidentieze sectoarele economice care sunt sau trebuie sa devina viabile in raport cu principalele trenduri din economie. In acest mod, ar spori eficacitatea masurilor de politica comerciala, fie ele protectioniste sau promotionale, deciziile macroeconomice ar deveni mai realiste, punandu-se accent pe componenta strategica a comportamentului public in materie de politici comerciale. Corelarea nivelului si naturii protectiei cu prioritatile macroeconomice minimizeaza costurile protectionismului si contribuie la optimizarea structurilor productive, in conditiile in care se diminueaza si efectele de autoalimentare si cele autogeneratoare derivate din actiunile grupurilor de interese favorabile acestui tip de comportament macroeconomic. Cu atat mai dificil se dovedeste in prezent sa se stabileasca scala oportunitatilor de dezvoltare, sa se faca un clasament al viabilitatii viitoare a unor sectoare ale economiei si sa se decida ce dispune si ce nu de avantaje comparative sau competitive.

Pentru ca tema impune aceasta, analiza sistemului de taxe vamale, a efectelor pe care acestea le produc (asupra producatorilor si consumatorilor indigeni, asupra bugetului de stat, dar si asupra relatiilor cu partenerii externi), se realizeaza printr-o impletire prolifica pentru calitatea mesajului a aspectelor teoretice si metodologice cu cele de ordin tehnic, practic nemijlocit; pe aceasta cale cititorul va intelege in profunzime intregul mecanism al parghiilor fiscale si financiare, efectele (bune si rele) pe care acestea le produc, atat pe termen scurt, cat mai ales pe termen lung. Reprezentarile grafice si exemplificarile cifrice cimenteaza argumentatia si asigura o intelegere temeinica a tuturor efectelor economico-financiare pe care le genereaza politicile comerciale externe.

Un capitol interesant si original, atat prin tematica, dar si prin abordare, aprofundeaza efectele macroeconomice ale protectionismului, precum si o problema de mare actualitate si importanta: tranzitia de la cresterea economica la prosperitatea (bunastarea) economica. Sunt numeroase (poate prea numeroase) studiile care limiteaza analizele asupra evolutiei – in plan economic – a societatii contemporane la cresterea economica, judecata exclusiv prin dinamica Produsului Intern Brut. Realitatile arata, iar studiul la care ne referim se numara printre cele care semnaleaza si demonstreaza ca o asemenea abordare mascheaza o mare parte a distorsiunilor societale care se produc ca urmare a acestei conceptii, astazi depasite. Conform prescriptiilor teoriei economice clasice, se considera ca prosperitatea economica la nivel national este asimilata cu suma prosperitatii economice a tuturor agentilor economici care opereaza intr-un anumit teritoriu economic. Statistic discutand, afirmatia este justa. Ce ne facem insa cu faptul ca prosperitatea la nivelul unei economii nu se reflecta direct in prosperitatea tuturor indivizilor sau in puterea lor de cumparare. Realitatile arata ca dinamica mai inalta a cresterii economice este atinsa doar cu pretul unei inegalitati de venit si bunastare. Judecand acest fenomen prin prisma indicatorului GINI (cu ajutorul caruia se evalueaza dispersia veniturilor la nivelul unei economii, relevand clivajul dintre ponderea tot mai mica a populatiei ce detine o catime tot mai mare din veniturile totale), observam ca asumptia lui Pareto (arhicunoscuta relatie: 20% din populatie detinea 80% din venituri), cunoaste – prin realitatile de azi – accentuari ce pot deveni focare de mari tensiuni sociale. Apreciem ca fiind foarte utila abordarea si demonstratia din acest capitol, prin care autorii isi exprima ingrijorarea cu privire la sustenabilitatea procesului de generare a bunastarii pe care il administreaza decidentii din unele tari. Rezolvarea ecuatiei devine pe zi ce trece o problema tot mai complexa, deoarece politicile menite sa echilibreze distributia veniturilor intr-o economie sau sa realizeze echitate sociala, trebuie totusi sa respecte, in acelasi timp, cerintele functiei de maximizare a utilitatii economice. In context, dat fiind rolul major al comertului exterior ca factor al cresterii economice, implicit al bunastarii, acest capitol se incheie cu o analiza foarte pragmatica a efectelor macroeconomice ale barierelor comerciale, privite in dinamica lor.

Un alt capitol este consacrat analizei comertului exterior din perspectiva macroeconomica. Aceasta parte a lucrarii are pe frontispiciu o idee de importanta maxima pentru strategii politicilor economice din orice tara: dezvoltarea economica durabila, echilibrata, trebuie sa asigure un grad inalt de bunastare nu doar oamenilor care traiesc in prezent, ci si generatiilor urmatoare; acest deziderat trebuie sa fie unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii economice ale oricarei natiuni. Pentru argumentarea cat mai completa a efectelor comertului exterior asupra intregii economii nationale, studiul abordeaza toate fatetele problemei, incepand de la conturile nationale, balanta de plati si cea comerciala, cursul de schimb si principalele cauze ale dezechilibrelor si mecanismele mentinerii (sau cauzele pierderii) echilibrului sau costurile reechilibrarii economiei nationale. Dezvoltarile continute in acest capitol sunt bine sustinute de argumentele teoriei economice, precum si de numeroase si relevante exemplificari de ordin practic.

In urmatoarele capitole, a caror succesiune si tratare sunt de factura sa intregeasca intelegerea de ansamblu a mecanismelor politicilor comerciale, sunt examinate doua coordonate foarte precise: politicile comerciale ca factor al dezvoltarii si, pentru tarile avand calitatea de membru, mecanismele si implicatiile politicii comune a Uniunii Europene. In cel dintai se ofera cititorului o trecere in revista (un scurt istoric ce cuprinde perioada preindustriala, industriala si moderna) a optiunilor fata de interventia statului in materie de politica comerciala, atat in ceea ce priveste argumentarile teoretice, cat si realitatile economice, urmata de o analiza a teoriilor moderne asupra avantajelor si vulnerabilitatilor folosirii politicii comerciale ca factor al dezvoltarii: disfunctionalitatile pietelor si/sau protectia unor sectoare de mare potential economic. Ultima parte a capitolului contine doua exemplificari relevante prin studiile de caz asupra experientei Japoniei si Vietnamului, de impletire a motivatiei economice cu cea sociala in folosirea instrumentelor de politica comerciala. In capitolul urmator, tratarea politicii comerciale comune a UE are alocat un continut ideatic mai sintetic, preponderente fiind accentele pe elementele de mare importanta in dinamica reglementarilor si a institutiilor europene in acest domeniu; aceasta optiune a colectivului de autori este determinata de specificul planurilor de invatamant ale programelor de la Facultatea de Relatii Economice Internationale, care cuprind mai multe discipline speciale consacrate politicilor comune ale Uniunii Europene.

Un capitol de mare actualitate studiaza efectele pe care globalizarea le produce asupra comertului international; sunt astfel privite cu exigenta si clarviziunea specialistului chestiuni cardinale cum sunt: pietele nationale si globalizarea, mutatii ce se petrec in diviziunea internationala a muncii, modificarile importante ce se petrec in diviziunea internationala a muncii, modificarile importante ce se produc in ce priveste ciclul (international) de viata al produselor, schimbarile necesare cu privire la legislatia concurentei, rolul companiilor multinationale ce functioneaza in economiile emergente, rolul investitiilor externe, indeosebi folosirea acestora ca mijloc de eludare a legislatiei nationale, problemele noi ale proprietatii intelectuale, noile probleme sociale (mergandu-se pana la abordarea problemelor de etica si drepturile omului), problemele protectiei mediului (mai ales efectele globalizarii asupra periclitarii echilibrului mediului ambiant).

Ultimul capitol este consacrat studiului procesului de integrare a pietelor. Fragmentarea spatiului economic pe o suprafata geografica mai intinsa, rezultat al aplicarii barierelor comerciale, dar si al existentei unor administratii diferite sau culturi diferite, era pana nu demult exprimata prin tabloul unor tranzactii intre tari care obtin, in diferite proportii, castiguri din schimburile externe. Aceasta perspectiva incepe sa se modifice sub impactul organizarii moderne a activitatilor economice. Spatiul se comprima din ce in ce mai mult, distantele se acopera din ce in ce mai rapid si mai putin costisitor: eliminarea barierelor din calea schimburilor si a circulatiei factorilor, progresul urias in transporturi (logistica, infrastructura, tehnologie) si mijloacele de comunicatii, transformari ale naturii economiei si produselor schimbate catre un continut prevalent digital. Atat timp cat tendintele spre globalizare se mentin, specializarea internationala trebuie sa fie conceputa intr-un spatiu al schimburilor modificat de la o reprezentare „tari vs. tari” catre o reprezentare „aglomerari si retele”. Aglomerarile economice – depozitare ale unor active precum cunostintele, conditii istorice specifice, afinitati culturale – si retelele – circuite (lanturi) ale proceselor de productie integrate in rolul de alocare a resurselor si crearea de valoare adaugata. Castigurile din schimb devin mai degraba un rezultat al optimizarii organizarii activitatii economice in teritoriu decat datorat pietei. Prezumtiile clasice cu privire la existenta unui comportament uniform – o cauza anumita va conduce mereu la aceleasi rezultate, indiferent de particularitatile istorice sau sociale, si a unei piete abstracte – competitia libera ce conduce catre stari optime prin eliminarea exceselor sau deficientelor (de cerere si oferta) ale actorilor anonimi – erau considerate, pana nu demult, suficiente pentru a explica ceea ce se intampla pe piata. Acea piata va inceta sa mai existe, in orice forma materiala (sau geografica); ea va deveni o conventie ce urmareste modularea comportamentului economic in competitie. Aceasta abordare cuprinde dezvoltarea unor idei novatoare cum sunt: formarea cluburilor, integrarea comerciala mergand pana la integrarea economica si chiar politica. Partea finala a acestui capitol cuprinde o sinteza de foarte buna calitate a celor mai noi conceptii cu privire la teoriile zonelor monetare optime.

Lucrarea se caracterizeaza printr-o acuratete remarcabila a textului (fie ca este vorba de o simpla clasificare, argumentatie, disputa de opinii teoretice sau exemplificari cifrice). Este deci agreabila pentru lectura; chiar si cititorul cele mai putin avizat va avea posibilitatea sa cunoasca numeroase din „tainele” economiei internationale moderne.

Cartea este foarte ingrijit tehnoredactata, continand, alaturi de textul obisnuit, numeroase casete in care sunt prezentate exemplificari de actualitate, de factura sa sustina argumentatiile teoretice sau exemplele numerice. Fiecare capitol contine la final recomandari bibliografice suplimentare.

Consideram ca aceasta aparitie editoriala va fi o reusita, prin impactul si aportul de „valoare noua” pe care-l aduce, ceea ce ne indreptateste sa afirmam ca va fi bine primita de cititori.

Prof. univ. dr. Gheorghe Ciobanu

Universitatea Babes Bolyai